Banii nu mai contează pentru angajați: anul 2022 schimbă regulile pe piața muncii

Anul 2022 vine la pachet cu schimbări semnificative pe piața muncii din România. Sub spectrul crizei sanitare globale, angajatorii și-au modificat radical valorile, așteptările, pretențiile și doleanțele pe care le au de la companiile angajatoare.

Banii nu mai sunt primul factor în jurul cărora gravitează opțiunile românilor de pe piața muncii. Desigur, banii sunt importanți. Ei sunt mijlocul ce ne asigură existența și datorită căruia ne putem îndeplini anumite dorințe care necesită astfel de investiții, doar că, de data aceasta, poate pentru prima dată în ultimele zeci de ani, angajații consideră ca fiind cel puțin la fel de prețioasă și flexibilitatea.

Posibilitatea de a munci de la distanță definitiv sau de a alterna prezența în birou cu telemuncă a devenit condiția esențială pe piața muncii din 2021, iar analiștii economici susțin că nu vom scăpa de această tendință nici anul care tocmai a început.

Munca de acasă a deschis noi orizonturi pentru români. Studiile efectuate până în prezent indică faptul că românii au devenit mai productivi în pandemie, muncind de acasă. Totodată au mai scăpat de o parte din stres, iar companiile au avut de câștigat de pe urma creșterii productivității. Prin urmare, avem în față o afacere reciproc avantajoasă. De ce ar renunța angajații la ea odată cu terminarea pandemiei? Cu siguranță, nu prea găsim un răspuns.

Telemunca a devenit o practică ce e văzută, la nivel global, din partea angajaților, ca având mai multe beneficii și avantaje decât pierderi.

Angajații care au prins gustul libertății spun că ar fi mai degrabă dispuși să-și dea demisia, decât să renunțe la beneficiul de a munci de la distanță, fie și două-trei zile pe săptămână.

Flexibilitatea e mai importantă decât orice alt beneficiu oferit de angajator

Cconform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey, nouă din zece angajați își doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc și a programului de muncă.

Dacă ar putea opta, peste jumătate (54%) dintre respondenții angajați ar alege un program de lucru flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privința locului din care muncesc.

„Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară și incontestabilă de acum înainte. Întrebările reale se referă la cum trebuie să arate acest lucru în practică, pentru a răspunde așteptărilor grupului țintă de angajați și, în același timp, pentru a îndeplini și cerințele organizaționale”, explică Claudia Sofianu, lider regional EY CESA, People Advisory Services

Angajații care cel mai probabil ar rămâne la actualul loc de muncă sunt membrii generației „baby boomers”, persoanele cu o vechime de peste 10 ani la locul de muncă actual și cei care activează în sectorul guvernamental sau în educație.

Printre cei mai hotărâți în a-și schimba locul de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără angajații cu funcții în departamentele de tehnologie și financiare și cei cu persoane în îngrijire.

Prin urmare, specialiștii în resurse umane vin și cu recomandări pentru firme. Potrivit acestora, companiile care nu vor să se confrunte cu demisii în 2022 și cele care vor să-și păstreze angajații talentați și valoroși, trebuie să-și deschidă viziunea și să devină mai flexibili, să îmbrățișeze noul regim de muncă atât de dorit de angajații români și nu numai.

Această recomandare este cu atât mai importantă, cu cât tendințele de pe piața muncii a anului 2022 indică faptul că firmele se vor confrunta cu un deficit acut de forță de muncă. De asemenea, va veni un val de demisii peste ele, fiindcă angajații au început să-și recapete curajul, odată cu apariția măsurilor de relaxare, și să-și dorească să exploreze din nou mai multe opțiuni de muncă.

Anthony Klotz, psiholog organizațional și profesor la Texas A&M University, este persoana care a inventat termenul de „Marea demisie”, referindu-se la fenomenul pe care îl vedem deja materializat peste Ocean, dar care, spune el, nu va ocoli nici Europa anul acesta.

În Statele Unite ale Americii (SUA), 4,5 milioane de angajați și-au părăsit locul de muncă, potrivit celui mai recent raport al Departamentului Muncii privind locurile de muncă vacante și fluctuația forței de muncă.

„Nu este vorba doar de a obține un alt loc de muncă sau de a părăsi forța de muncă, ci de a prelua controlul asupra vieții profesionale și personale și de a lua o decizie importantă – demisia – pentru a realiza acest lucru”, spune el pentru CNBC Make It. „Acesta este un moment de împuternicire pentru lucrători, unul care va continua și în noul an.”

Aproximativ 23% dintre angajați își vor căuta un nou loc de muncă în 2022, în timp ce 9% și-au asigurat deja un nou post, potrivit unui sondaj realizat în decembrie de ResumeBuilder.com pe 1.250 de lucrători americani.

Expertul susține că demisiile vor continua în mod constant la rate similare, ridicate, pe care le-am văzut în ultimul an, el nu este încrezător că „vom vedea un alt val mare de demisii în 2022″.

Acesta a vorbit și despre mult dorita flexibilitate. Din punctul său de vedere, acest fenomen nou pe piața globală a muncii este un factor izvorât din existența crizei sanitare. Probabil că este singurul beneficiu pe care l-am câștigat, cu toții, de pe urma momentului Covid-19.

Specialistul consideră oportună această schimbare de paradigmă și e de părere că ne va fi de folos, deoarece ne va ajuta să stabilim un echilibru mai serios, durabil și eficient între viața noastră personală și cea profesională, aspect ce a devenit o valoare la care țin tot mai mulți angajați, din toate colțurile lumii.

„Un aspect pozitiv al acestei pandemii oribile este că lumea muncii va face un pas pozitiv uriaș pentru lucrători”, spune el. Munca se va potrivi în jurul vieții noastre personale, mai degrabă decât ca viața noastră personală să se potrivească în jurul muncii, astfel că Marea Demisie s-ar putea diminua.

Pe de altă parte, expertul notează faptul că liderii globali nu vor sta chiar fără nicio reacție la fenomenul crizei de pe piața muncii. Estimările specialiștilor indică faptul că acestea vor începe să investească masiv în tehnologie, în digitalizare. Astfel, vor compensa pe partea de resurse umane, acolo unde există deficite și vor reuși să-și eficientizeze munca și să-și reducă semnificativ costurile de producție pe care le suportă.